Muzeul de Mineralogie şi Petrografie Grigore Cobălcescu

Istoric

Muzeul didactico – ştiinţific „Grigore Cobălcescu” are în patrimoniul său peste 25000 de eşantioane de minerale, minereuri şi roci, dintre care doar o parte sunt expuse în sălile muzeului şi pe holurile Departamentului de Geologie. Cele mai vechi exponate aparţin colecţiei Krantz, achiziţionată de profesorul Grigore Cobălcescu în anul 1888 de la firma Dr. F. Krantz, Rheinisches Mineralien-Kontor, Bonn.

Grigore Cobălcescu, primul profesor universitar de geologie-mineralogie din ţară, a fost cel care a pus bazele colecţiilor didactice şi ştiinţifice de minerale şi roci din învăţământul universitar.

Museum of Mineralogy and Petrography, UAIC, Iaşi by Museum of Mineralogy and Petrography, UAIC on Sketchfab

colecţii

Rezervația Paleontologică Repedea (47°05′19″ N - 27°38′37″ E)

în 1862

Naşterea geologiei româneşti...

Întors de la studii (1861), Ministerul Instrucţiunii îi încredinţează lui Grigore Cobălcescu misiunea de a întreprinde primele cercetări geologice în Moldova, în urma cărora publică în anul 1862, lucrarea Calcariul de la Răpidea. Această lucrare reprezintă actul de naştere a geologiei româneşti, fiind prima lucrare de geologie scrisă în limba română.

la 16 octombrie 1863

Începuturi...

Grigore Cobălcescu a fost numit profesor de geologie şi anatomie comparată la secţia de Ştiinţe Exacte din cadrul Facultăţii de Filosofie, de la Universitatea din Iaşi (în prezent denumită Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi), înfiinţată la 26 octombrie 1860.

Cunoscând necesitatea materialului didactic pentru predarea disciplinelor geologico-mineralogice, Grigore Cobălcescu a început să colecteze personal mostre de minerale, roci şi fosile. Acestea proveneau din diverse formaţiuni geologice din ţara noastră, fiind necesare atât cercetării ştiinţifice, cât şi bunei desfăsurări a activităţii didactice.

Grigore Cobălcescu (September 22, 1831 – May 21, 1892) — Grigore Cobălcescu (22 septembrie 1831 – 21 mai 1892)

Palatul domnesc construit în 1806 de Alexandru Moruzi, Iaşi, 1806 — Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din iași este fondată în anul 1860 la scurt timp după formarea Principatelor Unite

1865

Prima Catedră de Geologie-Mineralogie-Paleontologie

În anul 1865, Catedra de Ştiinţe naturale s-a scindat în două catedre: Zoologie-Botanică şi Geologie-Mineralogie-Paleontologie.

Prin înfiinţarea primei Catedre de Geologie-Mineralogie-Paleontologie din ţară, condusă de Grigore Cobălcescu, s-a legiferat geologia românească.

1888

Primele colecţii complete...

După ani de muncă asiduă, dându-şi seama că nu poate organiza o colecţie completă, competitivă numai pe baza materialelor colectate personal ori a celor procurate sporadic prin schimb cu specialiştii din alte ţări, în urma intervenţiilor făcute la conducerea universităţii şi a ministerului, la începutul anului 1888, Ministerului Învăţământului a aprobat suma de 30000 de lei (pe atunci cu o valoare foarte mare) pentru a achiziţiona de la firma germană F. Krantz (specializată în organizarea şi comercializarea unor colecţii) una din cele cinci colecţii complete pe care le avea spre valorificare. Colecţia era constituită din aproximativ 9000 de minerale, roci şi fosile.

Baza materială a muzeului este printre cele mai vechi din lume:

1716 - Fersman, din Sankt-Petersburg; mutat ulterior la Moscova (în 1934)
1723-1730 - Grünes Gewölbe, Dresden, Germania
1745 - MNHN - Muzeul Național de Istorie Naturală, Paris, Franța
1766 - Bergakademie Sammlungen, Freiberg, Germania
1784 - Teylers, Haarlem, Olanda
1818 - NM - Muzeul Național din Praga
1869 - AMNH - Muzeul American de Istorie Naturală din New York
1881 - NHM - Muzeul de Istorie Naturală din Londra
1888 - Muzeul de Mineralogie "Grigore Cobălcescu" din Iași, Romania
1889 - NHM - Muzeul de Istorie Naturală din Viena
1910 - Muzeul Național de Istorie Naturală Smithsonian din Washington
...

Eşantion cumpărat de la firma germană Dr. F. Krantz — Eşantion cumpărat de Profesorul Grigore Cobălcescu în anul 1888 de la firma germană Dr. F. Krantz

Secțiuni subțiri cumpărate de Prof. Grigore Cobălcescu de la firma germană Dr. F. Krantz — Secțiuni subțiri cumpărate de Prof. Grigore Cobălcescu în anul 1888 de la firma germană Dr. F. Krantz

1891

Primele vitrine...

Deoarece învăţământul geologic dispunea de un spaţiu cu totul nesatisfăcător, în fosta Reşedinţă Domnească a lui Moruzi Vodă din strada Universităţii nr. 16, unde funcţionau şi restul facultăţilor din componenţa Universităţii, nu exista posibilitatea de expunere a materialului achiziţionat cu mari sacrificii.

Pentru început o mică parte din colecţie a fost depozitată, fără a fi despachetată din lăzile în care a fost adusă, în spaţiul cabinetului de geologie, restul colecţiei fiind depozitată la Şcoala Militară din Iaşi, unde Grigore Cobălcescu a fost profesor mai mulţi ani. Pentru a rezolva această situaţie, în urma numeroaselor intervenţii, a fost închiriat pentru Cabinetul de geologie, în anul 1891, un imobil particular pe str. Golia (astăzi Cuza Vodă) nr. 67, proprietatea Mariei David Ferber, unde pe lângă laboratoare, săli de curs şi cabinet pentru director, a fost organizat şi un spaţiu acceptabil pentru a fi expuse colecţiile de geologie şi mineralogie. Pentru expunerea materialului achiziţionat erau necesare vitrine speciale pentru colecţii, care însă nu existau. Din nou, după insistenţe, au fost obţinute fondurile necesare confecţionării unor vitrine moderne în care materialul să fie expus şi păstrat în condiţii optime.

1896

O nouă locaţie şi împărţirea bazei materiale

În afară de Grigore Cobălcescu, începând din 1888, au fost încadraţi la Cabinetul de geologie, Sava Athanasiu pe post de preparator (fiind încă student în ultimul an de studii), iar în anul 1891 a fost încadrat Romulus Sevastos pe post de preparator şi conservator de muzeu. Ambii preparatori au contribuit substanţial la inventarierea şi organizarea colecţiei. Primul registru inventar a fost întocmit de Sava Athanasiu, registru care se păstrează şi astăzi ca document. Inventarierea colecţiei a fost îndrumată de prof. dr. Grigore Cobălcescu, care, deşi grav bolnav, trecea zilnic pe la laborator pentru a supraveghea aranjarea ei. Punerea în ordine a celor aproximativ 9000 de exponate necesita o muncă minuţioasă datorită faptului că denumirea fiecărei probe era scrisă în limba germană, trebuind să fie tradusă în limba română, apoi etichetată, numerotată şi scrisă în registru inventar.

Cu toată strădania celor doi preparatori, până la 21 mai 1892, când Grigore Cobălcescu a încetat din viaţă, în laborator, la masa de lucru, abia erau aranjate doar câteva vitrine, astfel că cel care s-a sacrificat, contribuind şi financiar la cumpărarea ei, nu a avut satisfacţia să o vadă în totalitate expusă. Se lucra încă la determinarea şi inventarierea ei, fiind expus numai o mică parte din materialul achiziţionat, când Cabinetul de geologie şi mineralogie, cu tot inventarul, precum şi colecţiile au fost mutate în anul 1896 în actualul corp A al Universităţii din strada Carol I, nr. 11, unde existau atât condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii didactice şi ştiinţifice a cadrelor didactice, cât şi săli special amenajate pentru expunerea, depozitarea şi păstrarea exponatelor de minerale, roci şi fosile.

După moartea lui Grigore Cobălcescu, se scindează Catedra de Geologie-Mineralogie, înfiinţată încă din anul 1863, în două catedre: una de Mineralogie-Petrografie, condusă de prof. Vasile C. Buţureanu şi alta de Paleontologie-Stratigrafie, suplinită de profesorul de zoologie Paul Bujor (1862-1952), până la 28 noiembrie 1900, când a fost numit profesor suplinitor Ion Simionescu, care în anul 1902 devine profesor agregat, iar de la 15 martie 1905, profesor titular şef de catedră.

Împărţirea celor două catedre a dus şi la împărţirea bazei materiale existente şi a colecţiei, rezultând o colecţie de minerale şi roci endogene şi o colecţie de fosile animale şi vegetale. Pentru cele două colecţii, au fost amenajate pe parcursul anilor săli spaţioase şi luminoase, fiind completat şi mobilierul în vederea expunerii materialului din colecţia Krantz, îmbogăţit în permanenţă cu exponate din ţara noastră.

Vasile C. Buțureanu (25 decembrie 1858 - 1 ianuarie 1941)

Foaie din registru inventar completat de Vasile C. Buțureanu în anul 1892.

1896 - 1960

Colecţiile de minerale, minereuri şi roci endogene...

Au fost repartizate Catedrei de Mineralogie-Petrografie (nou înfiinţată), de care s-a ocupat prof. V. C. Buţureanu din momentul încadrării la catedră (1892) până la încetarea activităţii (1936). El a fost acela care, în afară de faptul că a studiat-o amănunţit, a aranjat-o după propria clasificare, a inventariat-o, a scris personal registrul inventar şi a completat-o cu minerale şi roci din colecţia personală.

La scurt timp după instalare, profesorul Buţureanu şi restul cadrelor didactice au început despachetarea exponatelor din colecţia Krantz, astfel că în 1903 atât laboratorul de Mineralogie cât şi Muzeul de minerale şi roci au fost vizitate de Principele Ferdinand, moştenitorul tronului României.

Registrul inventar scris de prof. Vasile C. Buţureanu se păstrează şi în prezent, completat pe parcursul anilor şi de alte cadre didactice. La începutul anului 1960, s-a trecut la întocmirea unui nou registru inventar, folosit şi în prezent. În registrul întocmit de Vasile C. Buţureanu sunt înscrise un număr de 2827 eşantioane de minerale şi 1653 de roci. Numărul probelor de minerale şi roci este mult mai mare, deoarece unele dintre ele sunt în mai multe exemplare, în calcul fiind luată numai o singură probă pentru fiecare în parte.

Baza materială a catedrei (aparatură, mobilier, colecţie, bibliotecă, etc.) adunată cu trudă şi mari sacrificii, în decursul anilor, a suferit însemnate pierderi în timpul celui de-al doilea război mondial, când a fost evacuată la Alba Iulia şi Zlatna.

Vasile C. Buțureanu (1928) - Curs de Mineralogie (Partea a IV-a).

1963

O nouă locaţie...

În anul 1963, cu ocazia mutării Facultăţii de Ştiinţe naturale-Geografie în noua clădire a Universităţii, special construită pentru învăţământul biologic, geografic şi geologic (corpul B extindere), Catedrei de Geologie şi Mineralogie, i s-a repartizat întregul etaj II, unde erau amenajate săli de curs şi lucrări practice, amfiteatru, laboratoare, săli pentru colecţii, cabinete pentru cadre didactice, etc. Pentru colecţia de mineralogie-petrografie, au fost proiectate şi amenajate trei săli de mărimi diferite, cu trecere din una în alta. Pentru fiecare sală au fost proiectate de conf. Traian Idriceanu şi executate de o întreprindere specializată din oraşul Rădăuţi vitrine din metal şi sticlă, diferite ca formă şi mărime, în care a fost expus întregul material mineralogic şi petrografic, colectat în decursul anilor (la vechile vitrine din lemn s-a renunţat).

Cu această ocazie s-a trecut la o nouă etapă privind organizarea, expunerea şi păstrarea întregului material mineralogic şi petrografic adunat în cei peste 100 de ani de învăţământ geologic la Universitatea ieşeană.

Corp B, Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi, în anul 1963

Corp B, Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi, în prezent

Muzeul de Mineralogie şi Petrografie 'Grigore Cobălcescu' — Muzeul de Mineralogie şi Petrografie "Grigore Cobălcescu"

1990 - prezent

În prezent...

Anul 1990 reprezintă pentru învăţământul geologic ieşean un nou început, atât ca dezvoltare, cât şi ca organizare. Astăzi Facultatea de Geografie şi Geologie, cuprinde Departamentul de Geografie şi Departamentul de Geologie. Fostele catedre de Geologie-Paleontologie și Mineralogie-Geochimie se unesc în cadrul Departamentului de Geologie. În cadrul acestui departament sunt pregătiți studenți în toate ciclurile de studii universitare.

Ciclul de licență pregătește studenți în două domenii de studiu, fiecare cu câte o singură specializare: Inginerie geologică cu specializarea Inginerie geologică și Geologie cu specializarea Geochimie. În cadrul ciclului II de studii, Masterul, studenții pot opta pentru două specializări, Geologie de sondă și ambientală sau Geochimia mediului. Ciclul de studii doctorale poate fi urmat în domeniul Geologie.

35 de minerale descrise pentru prima dată...

Minerale Locus Typicus din România

Alabandite — MnS - Săcărâmb (Sacarîmb; Sekeremb; Nagyág), Hunedoara
Alburnite — Ag₈GeTe₂S₄ - Roşia Montană (Verespatak; Vöröspatak; Goldbach), Alba
Alloclasite — Co_1-xFe_xAsS - Oraviţa (Oravicza; Orawitza), Oraviţa-Ciclova Cu-Mo-(W) ore field, Caraş-Severin
Ardealite — Ca₂(PO₃OH)(SO₄) · 4H₂O - Cioclovina cave, Boșorod, Hunedoara
Cuproneyite — Cu₇Pb₂₇Bi₂₅S₆₈ - Băiţa Bihor (Rézbánya), Bihor
Cyanotrichite — Cu₄Al₂(SO₄)(OH)₁₂ · 2H₂O - Moldova Nouă Mine (Moldova Nova; Neumoldowa; Neu-Moldava; Újmoldova; Nová Moldava), Caraş-Severin
Dietrichite — (Zn,Fe²⁺,Mn²⁺)Al₂(SO₄)₄ · 22H₂O - Baia Sprie (Felsőbánya), Maramureș
Felsőbányaite — Al₄(SO₄)(OH)₁₀ · 4H₂O - Baia Sprie (Felsőbánya ), Maramureș
Fizélyite — Ag₅Pb₁₄Sb₂₁S₄₈ - Mina Herja, Chiuzbaia (Kisbánya), Maramureș
Fülöppite — Pb₃Sb₈S₁₅ - Dealul Crucii (Crucii Hill; Kreuzberg; Kereszthegy), Baia Mare, Maramureș
Graţianite — MnBi₂S₄ - Băiţa Bihor (Rézbánya), Bihor
Hemimorphite — Zn₄Si₂O₇(OH)₂ · H₂O - Băiţa Bihor (Rézbánya), Bihor
Hörnesite — Mg₃(AsO₄)₂ · 8H₂O - Ciclova (Csiklova), Caraş-Severin
Klebelsbergite — Sb₄O₄(SO₄)(OH)₂ - Baia Sprie (Felsőbánya), Maramureș
Krautite — Mn(HAsO₄) · H₂O - Săcărâmb (Sacarîmb; Sekeremb; Nagyág), Hunedoara
Krennerite — Au₃AgTe₈ - Săcărâmb (Sacarîmb; Sekeremb; Nagyág), Hunedoara
Ludwigite — Mg₂Fe³⁺(BO₃)O₂ - Ocna de Fier, Caraş-Severin
Magnesio-fluoro-hastingsite — NaCa₂(Mg₄Fe³⁺)(Si₆Al₂)O₂₂F₂ - Uroi Hill (Arany Hill), Simeria, Hunedoara
Makovickyite — Cu_1.12Ag_0.81Pb_0.27Bi_5.35S₉ - Băiţa Bihor (Rézbánya), Bihor
Merrihueite — (K,Na)₂(Fe²⁺,Mg)₅Si₁₂O₃₀ - Mezö-Madaras meteorite, Mureş
Museumite — [Pb₂(Pb,Sb)₂S₈][(Te,Au)₂] - Săcărâmb (Sacarîmb; Sekeremb; Nagyág), Hunedoara
Muthmannite — AuAgTe₂ - Săcărâmb (Sacarîmb; Sekeremb; Nagyág), Hunedoara
Nagyágite — [Pb₃(Pb,Sb)₃S₆](Au,Te)₃ - Săcărâmb (Sacarîmb; Sekeremb; Nagyág), Hunedoara
Padĕraite — Cu₇[(Cu,Ag)_0.33Pb_1.33Bi_11.33]S₂₂ - Băiţa Bihor (Rézbánya), Bihor
Petzite — Ag₃AuTe₂ - Săcărâmb (Sacarîmb; Sekeremb; Nagyág), Hunedoara
Pseudobrookite — Fe₂TiO₅ - Uroi Hill (Arany Hill), Simeria, Hunedoara
Rhodochrosite — MnCO₃ - Cavnic Mine (Kapnikbánya), Maramureș
Semseyite — Pb₉Sb₈S₂₁ - Baia Sprie (Felsőbánya), Maramureș
Stützite — Ag_5-xTe₃, x = 0.24-0.36 - Săcărâmb (Sacarîmb; Sekeremb; Nagyág), Hunedoara
Sylvanite — (Au,Ag)₂Te₄ - Baia de Arieș, Alba
Szaibélyite — MgBO₂(OH) - Băiţa Bihor (Rézbánya), Bihor
Szmikite — MnSO₄ · H₂O - Baia Sprie (Felsőbánya), Maramureș
Tellurite — TeO₂ - Faţa Băii (Facebánya; Facebay; Fatiabaja), Zlatna, Alba
Tellurium — Te - Faţa Băii (Facebánya; Facebay; Fatiabaja), Zlatna, Alba
Veszelyite — (Cu,Zn)₂Zn(PO₄)(OH)₃ · 2H₂O - Ocna de Fier, Caraş-Severin

Până în prezent, pe teritoriul României sunt descrise peste 800 de minerale, din care 35 au fost descrise pentru prima data.

Muzeul de Mineralogie şi Petrografie

Muzeul este localizat la etajul 2, în corpul B al "Universităţii Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. O parte din exponate sunt localizate în vitrinele din holul mare, iar altele sunt localizate pe holurile Departamentului de Geologie.

Vitrinele de pe holurile Departamentului de Geologie sunt în număr de 19, numerotate începând cu Vitrina 60 la Vitrina 78. Pe lângă colecţiile de minerale şi roci, în holul mare se regăsesc şi 4 colecţii de fosile.

Colecţiile de minerale şi roci situate pe holurile Departamentului de Geologie, cuprind roci magmatice, metamorfice şi sedimentare de pe tot cuprinsul României, eşantioane cu mineralizaţii, combustibili fosili şi minerale sintetice.

Colecţiile din Muzeu

Cea mai mare parte din exponate sunt localizate în cele 3 săli ale muzeului. Colecţiile din cadrul Muzeului sunt sunt grupate astfel:

Museum of Mineralogy and Petrography, UAIC by Museum of Mineralogy and Petrography, UAIC on Sketchfab

SALA I

Colecţii personale şi teze de doctorat – 1390 de eşantioane reprezentând roci, minerale şi minereuri din zone reprezentative ale României care au constituit suportul elaborării unor teze de doctorat în domeniul geoştiinţelor.

#	Numele şi prenumele	Număr de eşantioane	Tipul de colecţie - Teze de doctorat
1	Mircea Savul	154	Teză de doctorat (1924). Studiul asupra şisturilor cristaline din regiunea Şarul Dornei - Bistriţa (Districtul Câmpulung). Colecţia este completată cu roci şi minerale din diverse zone din Carpaţii Orientali şi Dobrogea, unde a făcut cercetări.
2	Dimitrie Gh. Cădere	54	Teză de doctorat (1925). Rocile eruptive de la Camena - Dobrogea. Studiul geologic, petrografic şi chimic.
3	Virgil Ianovici	44	Teză de doctorat (1929). Studiul masivului sienitic de la Ditrău, regiunea Jolotca, district Ciuc.
4	Orest Nichita	123	Teză de doctorat (1933). Studiul petrografic şi chimic al regiunii Pâraielor Neagra şi Haita din masivul munţilor Călimani (jud. Câmpulung).
5	Aurel Juncu	42	Teză de doctorat (1948). Relaţiuni între caracterele petrografice şi tehnologice determinate asupra rocelor de construcţie din carierele din România.
6	Alexandrina Barbu	44	Teză de doctorat (1960). Analiza petrologic-structurală a masivului eruptiv de la Iacobdeal - Turcoaia (Dobrogea de Nord).
7	Viorel Erhan	164	Teză de doctorat (1970). Studiul geologic al regiunii Valea Putnei - Giumalău (Carpaţii Orientali).
8	Gheorghe Popa	84	Teză de doctorat (1971). Studiul mineralogic, petrografic şi geochimic al zăcământului de minereuri de mangan Şarul Dornei - Dealul Rusului (Carpaţii Orientali).
9	Haino Uwe Kasper	51	Teză de doctorat (1973). Studiul mineralogic şi geochimic al rocilor granatifere din cristalinul Carpaţilor Orientali şi Meridionali.
10	Constantin Cocârţă	99	Teză de doctorat (1974). Studiul mineralogic, petrografic şi geochimic al porfiroidelor din cristalinul Carpaţilor Orientali.
11	Titus Murariu	42	Teză de doctorat (1974). Studiul mineralogic, geochimic şi structural al pegmatitelor din Munţii Rodnei.
12	Emanoil Gandrabura	79	Teză de doctorat (1976). Studiul mineralogic, petrografic şi geochimic al eruptivului mezozoic din Munţii Trascău.
13	Mihai Oniceanu	198	Teză de doctorat (1976). Studiul mineralogic, petrografic şi structural al cristalinului dintre vârful Ineu şi anticlinalul Bretila (Carpaţii Orientali).
14	Gyula Jakab	69	Teză de doctorat (1982). Studiul mineralogic şi geochimic al mineralizaţiilor metalifere dintre Voşlobeni şi Corbu (Carpaţii Orientali).

#	Numele şi prenumele	Număr de eşantioane	Tipul de colecţie - Colecţii personale
1	Vasile C. Buţureanu	68	Colecţie personală (1916). Roci şi minerale din masivul cristalin de la Broşteni (Carpaţii Orientali).
2	Alexandru Chelărescu	52	Colecţie personală (1938). Roci şi minerale din zona Roza-Bretila, Tulgheş, Bălan (Carpaţii Orientali).
3	Traian Idriceanu	64	Colecţie persoanlă (1959). Roci şi minerale din zona Gemenea - Ostra (Carpaţii Orientali) şi Somova (Dobrogea).
4	Ioan Hârjoabă	48	Colecţie personală (1973). Roci şi minerale din provincia Shaba - Republica Democrată Congo.
5	Viorel Erhan	79	Colecţie personală (1977). Produsele magmatismului laramic din zona Budureasa (Munţii Apuseni).
6	Victor Şabliovschi şi Marian Ivan	52	Colecţie personală (1994). Produse vulcanice (bazalte, scorii, tufuri, roci de contact) din zona Racoşul de Jos-Cuciulata şi Comana (jud. Braşov).
7	Ovidiu Gabriel Iancu	37	Colecţie personală (2008). Roci şi minerale din Alpii de vest.
8	Constantin Cocârţă	129	Colecţie personală (2015). Roci care provin din contexte geologice diferite din Europa, nordul Oceanului Atlantic şi din Oceanul Indian.
9	Gheorghe Damian	10	Colecţie personală (2019). Zăcăminte hidrotermale din districtul metalogenetic Baia Mare.
10	Helmar Friedrich Max Schuster	388	Colecţie personală (2023). Colecţie de nisipuri din toată lumea.

SALA II

Colecţia sistematică de minerale – cuprinde 1588 de eşantioane din cele mai reprezentative ocurenţe din lume şi din România. În cadrul colecţiei se remarcă unele minerale a căror ocurenţe reprezintă localităţile tip pentru specia respectivă atât din România (ludwigit, nagyagit, silvanit, krennerit, rodocrozit) cât şi din lume (astrofilit, labrador, libethenit, manganit, nefelin etc.);

Colecţia de minereuri din România – grupată după tipuri genetice de zăcăminte şi provincii metalogenetice;

Colecţia de geme - cele 125 de exponate ilustrează mineralele ce pot fi folosite la confecţionarea podoabelor sau bijuteriilor (diamant, beril, smarald, topaz, ametist, granat, agat, etc.);

Colecţia de monocristale - include 90 de cristale de cuarţ, beril, ortoză, turmalină, rutil etc., precum şi unele cristale ce prezintă macle caracteristice (macla staurolitului, macla rutilului, macla leucitului şi altele);

Colecţia de texturi - cuprinde texturi masive, vărgate (tigrate), rubanate simetrice, rubanate asimetrice, în geode, brecioase, în cocarde, celulare (cavernoase) din principalele zăcăminte din România.

SALA III

Colecţia sistematică de petrografie – alcătuită din roci magmatice şi metamorfice din România şi din lume.

Colecţia Vezuviu – constituită din eşantioane de minerale şi roci rezultate în urma erupţiei vulcanului Vezuviu;

Colecţia de roci ornamentale – constituită din eşantioane folosite în construcţie şi amenajare/decoraţiuni;

Colecţia de microscopie optică – studiul mineralelor şi rocilor începe cu studiul microscopic (exponate de microscoape, secţiuni subţiri/lustruite, etc.);

Colecţia personală (Constantin Cocârţă) cu roci provenite din contexte geotectonice diferite (vechi socluri cristaline, vulcanism de punct fierbinte – hot spot, vulcanism de dorsală, vulcanism legat de zonele de subducţie, sectoare orogenetice alpine, etc.) din Europa (Scoţia, Irlanda, Anglia, Franţa, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Grecia, Italia), Oceanul Atlantic (Islanda, Martinica), Oceanul Indian (Insula de la Reunion);

Colecţia personală (Ovidiu Gabriel Iancu) cu minerale şi roci din Alpii de Vest – cuprinde roci de presiune ultraînaltă din unitatea Brossaco – Isasca din Masivul Peninic Dora – Maira, inclusiv şisturi albe cu pirop din zona localităţii Case Parigi, unde a fost identificat pentru prima dată coesitul în roci terestre (Schopin, 1984) şi metaofiolite din versantul vestic al Masivului Mont Blanc.

Baza de date

Muzeul de Mineralogie şi Petrografie

Grigore Cobălcescu

Iaşi, Departamentul de Geologie,
Facultatea de Geografie şi Geologie, UAIC

Istoric

Naşterea geologiei româneşti...

Începuturi...

Prima Catedră de Geologie-Mineralogie-Paleontologie

Primele colecţii complete...

Primele vitrine...

O nouă locaţie şi împărţirea bazei materiale

Colecţiile de minerale, minereuri şi roci endogene...

O nouă locaţie...

În prezent...

Minerale Locus Typicus din România

Misiune

Muzeul de Mineralogie şi Petrografie

Colecţiile din Muzeu

SALA I

SALA II

SALA III

Parteneri

O incursiune în lumea fascinantă a rocilor şi mineralelor.

Contact