Colecția de Mineralogie și Petrografie „Grigore Cobălcescu”

Încarcă modelul 3D

Modelul se încarcă de pe Sketchfab, care poate seta cookie-uri.

Cronologie

1. 1862

   Nașterea geologiei românești

   Întors de la studii (1861), Ministerul Instrucțiunii îi încredințează lui Grigore Cobălcescu misiunea de a întreprinde primele cercetări geologice în Moldova, în urma cărora publică în anul 1862 lucrarea Calcariul de la Răpidea. Această lucrare reprezintă actul de naștere al geologiei românești, fiind prima lucrare de geologie scrisă în limba română.

   

2. 16 octombrie 1863

   Începuturi

   Grigore Cobălcescu a fost numit profesor de geologie și anatomie comparată la secția de Științe Exacte din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din Iași (în prezent Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), înființată la 26 octombrie 1860.

   Mai multe informații

   Cunoscând necesitatea materialului didactic pentru predarea disciplinelor geologico-mineralogice, Grigore Cobălcescu a început să colecteze personal mostre de minerale, roci și fosile. Acestea proveneau din diverse formațiuni geologice din țara noastră, fiind necesare atât cercetării științifice, cât și bunei desfășurări a activității didactice.

   

3. 1865

   Prima Catedră de Geologie-Mineralogie-Paleontologie

   În anul 1865, Catedra de Științe naturale s-a scindat în două catedre: Zoologie-Botanică și Geologie-Mineralogie-Paleontologie.

   Prin înființarea primei Catedre de Geologie-Mineralogie-Paleontologie din țară, condusă de Grigore Cobălcescu, s-a legiferat geologia românească.

   

4. 1888

   Primele colecții complete

   Dându-și seama că nu poate organiza o colecție completă și competitivă numai pe baza materialelor colectate personal ori a celor procurate sporadic prin schimb cu specialiștii din alte țări, la începutul anului 1888 Grigore Cobălcescu obține de la Ministerul Învățământului suma de 30.000 de lei (pe atunci o valoare foarte mare) pentru a achiziționa de la firma germană F. Krantz una dintre cele cinci colecții complete pe care aceasta le avea spre valorificare. Colecția era constituită din aproximativ 9000 de minerale, roci și fosile.

   Baza materială a colecției este printre cele mai vechi din lume:

   1. 1716Fersman, Sankt-Petersburg (mutat la Moscova în 1934)
   2. 1723–1730Grünes Gewölbe, Dresda, Germania
   3. 1745MNHN — Muzeul Național de Istorie Naturală, Paris, Franța
   4. 1766Bergakademie Sammlungen, Freiberg, Germania
   5. 1784Teylers, Haarlem, Olanda
   6. 1818NM — Muzeul Național din Praga
   7. 1869AMNH — Muzeul American de Istorie Naturală, New York
   8. 1881NHM — Muzeul de Istorie Naturală din Londra
   9. 1888Muzeul de Mineralogie „Grigore Cobălcescu”, Iași, România
   10. 1889NHM — Muzeul de Istorie Naturală din Viena
   11. 1910Muzeul Național de Istorie Naturală Smithsonian, Washington

   

   

5. 1891

   Primele vitrine

   Deoarece învățământul geologic dispunea de un spațiu cu totul nesatisfăcător în fosta Reședință Domnească a lui Moruzi Vodă din strada Universității nr. 16, unde funcționau și restul facultăților Universității, nu exista posibilitatea de expunere a materialului achiziționat cu mari sacrificii.

   Mai multe informații

   Pentru început, o mică parte din colecție a fost depozitată, fără a fi despachetată din lăzile în care a fost adusă, în spațiul cabinetului de geologie, restul colecției fiind depozitată la Școala Militară din Iași, unde Grigore Cobălcescu a fost profesor mai mulți ani. În urma numeroaselor intervenții, a fost închiriat pentru Cabinetul de geologie, în anul 1891, un imobil particular pe str. Golia (astăzi Cuza Vodă) nr. 67, proprietatea Mariei David Ferber, unde, pe lângă laboratoare, săli de curs și cabinet pentru director, a fost organizat și un spațiu acceptabil pentru expunerea colecțiilor de geologie și mineralogie. Erau necesare vitrine speciale, care însă nu existau; din nou, după insistențe, au fost obținute fondurile necesare confecționării unor vitrine moderne, în care materialul să fie expus și păstrat în condiții optime.

   

6. 1896

   O nouă locație și împărțirea bazei materiale

   Pe lângă Grigore Cobălcescu, începând din 1888 au fost încadrați la Cabinetul de geologie Sava Athanasiu, ca preparator (încă student în ultimul an), iar în 1891 Romulus Sevastos, ca preparator și conservator de muzeu. Ambii au contribuit substanțial la inventarierea și organizarea colecției. Primul registru inventar, întocmit de Sava Athanasiu, se păstrează și astăzi. Inventarierea a fost îndrumată de prof. dr. Grigore Cobălcescu, care, deși grav bolnav, trecea zilnic pe la laborator pentru a supraveghea aranjarea ei. Punerea în ordine a celor aproximativ 9000 de exponate necesita o muncă minuțioasă: denumirea fiecărei probe era scrisă în limba germană și trebuia tradusă în română, apoi etichetată, numerotată și trecută în registru.

   Mai multe informații

   Cu toată strădania celor doi preparatori, până la 21 mai 1892, când Grigore Cobălcescu a încetat din viață în laborator, la masa de lucru, abia erau aranjate câteva vitrine, astfel că cel care s-a sacrificat, contribuind și financiar la cumpărarea ei, nu a avut satisfacția să o vadă expusă în totalitate. Se lucra încă la determinarea și inventarierea ei când Cabinetul de geologie și mineralogie, cu tot inventarul și colecțiile, a fost mutat în 1896 în actualul corp A al Universității, din strada Carol I nr. 11, unde existau condiții optime pentru activitatea didactică și științifică, precum și săli special amenajate pentru expunerea, depozitarea și păstrarea exponatelor de minerale, roci și fosile.

   După moartea lui Grigore Cobălcescu, Catedra de Geologie-Mineralogie s-a scindat în două catedre: Mineralogie-Petrografie, condusă de prof. Vasile C. Buțureanu, și Paleontologie-Stratigrafie, suplinită de profesorul de zoologie Paul Bujor (1862–1952) până la 28 noiembrie 1900, când a fost numit profesor suplinitor Ion Simionescu, care în 1902 devine profesor agregat, iar de la 15 martie 1905 profesor titular, șef de catedră.

   Împărțirea celor două catedre a dus și la împărțirea bazei materiale și a colecției, rezultând o colecție de minerale și roci endogene și o colecție de fosile animale și vegetale. Pentru cele două colecții au fost amenajate, de-a lungul anilor, săli spațioase și luminoase, iar mobilierul a fost completat pentru expunerea materialului din colecția Krantz, îmbogățit permanent cu exponate din țara noastră.

   

7. 1896–1960

   Colecțiile de minerale, minereuri și roci endogene

   Colecțiile au fost repartizate noii Catedre de Mineralogie-Petrografie, de care s-a ocupat prof. V. C. Buțureanu din momentul încadrării (1892) până la încetarea activității (1936). El a studiat-o amănunțit, a aranjat-o după propria clasificare, a inventariat-o, a scris personal registrul inventar și a completat-o cu minerale și roci din colecția personală.

   La scurt timp după instalare, profesorul Buțureanu și restul cadrelor didactice au început despachetarea exponatelor din colecția Krantz, astfel că în 1903 laboratorul de Mineralogie și colecția de minerale și roci au fost vizitate de Principele Ferdinand, moștenitorul tronului României.

   Mai multe informații

   Registrul inventar scris de prof. Vasile C. Buțureanu se păstrează și în prezent, completat de-a lungul anilor și de alte cadre didactice. La începutul anului 1960 s-a trecut la întocmirea unui nou registru inventar, folosit și astăzi. În registrul lui Buțureanu sunt înscrise 2827 de eșantioane de minerale și 1653 de roci. Numărul real al probelor este mult mai mare, deoarece unele există în mai multe exemplare, iar în calcul a fost luată o singură probă pentru fiecare.

   Baza materială a catedrei (aparatură, mobilier, colecție, bibliotecă etc.), adunată cu trudă și mari sacrificii, a suferit pierderi însemnate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când a fost evacuată la Alba Iulia și Zlatna.

   

   

   

8. 1963

   O nouă casă: corpul B

   În 1963, odată cu mutarea Facultății de Științe naturale-Geografie în noua clădire a Universității, construită special pentru învățământul biologic, geografic și geologic (corpul B), Catedrei de Geologie și Mineralogie i s-a repartizat întregul etaj II: săli de curs și lucrări practice, amfiteatru, laboratoare, săli pentru colecții și cabinete. Pentru colecția de mineralogie-petrografie au fost amenajate trei săli de mărimi diferite, cu trecere dintr-una în alta, cu vitrine din metal și sticlă proiectate de conf. Traian Idriceanu și executate de o întreprindere specializată din Rădăuți (vechile vitrine din lemn au fost abandonate).

   Mai multe informații

   Cu această ocazie a început o nouă etapă în organizarea, expunerea și păstrarea întregului material mineralogic și petrografic adunat în cei peste 100 de ani de învățământ geologic la Universitatea ieșeană.

   

   

9. 1990 – prezent

   În prezent

   Anul 1990 reprezintă pentru învățământul geologic ieșean un nou început, atât ca dezvoltare, cât și ca organizare. Astăzi, Facultatea de Geografie și Geologie cuprinde Departamentul de Geografie și Departamentul de Geologie. Fostele catedre de Geologie-Paleontologie și Mineralogie-Geochimie se unesc în cadrul Departamentului de Geologie, care pregătește studenți în toate ciclurile universitare.

   Mai multe informații

   Ciclul de licență pregătește studenți în două domenii, fiecare cu câte o specializare: Inginerie geologică (specializarea Inginerie geologică) și Geologie (specializarea Geochimie). La master, studenții pot opta pentru Geologie de sondă și ambientală sau Geochimia mediului. Studiile doctorale pot fi urmate în domeniul Geologie.